Câți kWh produce 1 kWp în România: tabel lunar pe regiuni

1. Răspunsul scurt, în cifre

Un kilowatt instalat (1 kWp) de panouri fotovoltaice produce în România între 1.150 și 1.400 kWh pe an, în funcție de regiunea în care stai. Cifra presupune condițiile de referință: sistem fix, orientat spre sud, înclinat la 30-35°, fără umbrire — exact scenariul standard din PVGIS, baza de date de radiație solară a Comisiei Europene (Joint Research Centre).

Această valoare — câți kWh produce anual fiecare kWp instalat — se numește producție specifică și este cel mai util număr din tot proiectul tău fotovoltaic. Odată ce o știi pentru zona ta, estimezi producția oricărui sistem cu o singură înmulțire (#3), fără să depinzi de promisiunile din oferte.

Reperele pe regiuni:

• Dobrogea și litoralul: ~1.380 kWh/kWp/an — cea mai însorită zonă a țării;
• Sudul (Câmpia Română, inclusiv Bucureștiul): ~1.280 kWh/kWp/an;
• Vestul (Banat și Crișana): ~1.240 kWh/kWp/an;
• Centrul (Podișul Transilvaniei): ~1.190 kWh/kWp/an;
• Nordul și zonele montane: ~1.150 kWh/kWp/an.

De reținut înainte de tabel: diferența dintre extreme e de doar 20%. Un sistem în Suceava nu e o investiție proastă față de unul identic în Constanța — la o amortizare tipică de 5-8 ani, regiunea adaugă sau scade în jur de un an, atât.

2. Tabelul lunar: câți kWh produce 1 kWp în fiecare lună

Valorile de mai jos sunt kWh produși de 1 kWp într-o lună, derivate din PVGIS pentru localități reprezentative din fiecare regiune și rotunjite la kWh întreg:

Luna	Dobrogea/litoral	Sud	Vest	Centru	Nord/munte
Ianuarie	55	48	44	41	38
Februarie	72	65	61	58	55
Martie	108	100	96	92	88
Aprilie	140	130	126	122	118
Mai	160	150	148	142	138
Iunie	168	158	154	149	146
Iulie	175	164	160	155	152
August	165	154	150	144	140
Septembrie	133	122	120	115	110
Octombrie	98	90	88	84	80
Noiembrie	64	58	55	52	51
Decembrie	42	41	38	36	34
Total an	1.380	1.280	1.240	1.190	1.150

Regiunile sunt trasate pe radiație solară, nu pe granițe administrative: „Dobrogea și litoralul" înseamnă Constanța și Tulcea; „sudul" acoperă Câmpia Română de la Oltenia până în Bărăgan; „vestul" e Banatul și Crișana (Timiș, Arad, Bihor); „centrul" e Podișul Transilvaniei (Cluj, Mureș, Sibiu, Alba); „nordul și muntele" înseamnă Suceava, Maramureș, Harghita și depresiunile intramontane. Dacă stai la granița dintre două regiuni, adevărul e între coloane.

3. Regula de scalare: înmulțește cu numărul de kWp

Producția scalează liniar cu puterea instalată. Iei valoarea regiunii tale din tabel și o înmulțești cu kWp-ii sistemului:

• 3 kWp în vest: 3 × 1.240 ≈ 3.700 kWh/an;
• 5 kWp în sud: 5 × 1.280 = 6.400 kWh/an;
• 8 kWp în centru: 8 × 1.190 ≈ 9.500 kWh/an;
• 10 kWp în Dobrogea: 10 × 1.380 = 13.800 kWh/an.

Regula funcționează și pe luni: 4 kWp în centru produc în decembrie 4 × 36 ≈ 144 kWh, iar în iulie 4 × 155 = 620 kWh.

Două precizări ca să nu aplici regula greșit. Prima: kWp înseamnă puterea DC a panourilor, nu puterea invertorului — 12 panouri de 440 W sunt 5,28 kWp chiar dacă invertorul e de 5 kW; un raport DC/AC până în 1,2 taie vârfurile doar câteva ore pe an. A doua: dublul producției nu înseamnă dublul economiilor — surplusul injectat în rețea valorează mai puțin decât kWh-ul autoconsumat, iar supradimensionarea e constant în topul greșelilor prosumatorilor. Dimensionezi pe consum, nu pe cât acoperiș ai.

4. Raportul vară-iarnă: de ce decembrie e de 4-5 ori mai slab decât iulie

Uită-te pe orice coloană din tabel: iulie produce de 4-5 ori cât decembrie, indiferent de regiune. Nu e o anomalie, sunt trei efecte fizice care se înmulțesc între ele:

1. Ziua e mai scurtă: la solstițiul de iarnă, Bucureștiul are sub 9 ore de lumină; la cel de vară, peste 15 ore și jumătate.
2. Soarele stă jos: la amiaza zilei de 21 decembrie, soarele urcă la doar ~22° deasupra orizontului; pe 21 iunie, la aproape 70°. Aceeași rază de lumină se întinde iarna pe o suprafață mult mai mare, deci fiecare metru pătrat de panou primește mai puțin.
3. Nebulozitatea: decembrie și ianuarie au cele mai multe zile acoperite și cețoase din an, mai ales în depresiuni.

Rezultatul, valabil pentru toate regiunile: aproximativ 70% din producția anuală vine în semestrul aprilie-septembrie, iar decembrie și ianuarie împreună aduc doar 6-7%.

Consecința practică: dacă ai pompă de căldură sau mașină electrică, iarna produci puțin exact când consumi mult. Nu dimensiona după media anuală fără să te uiți la decembrie — cum se împacă solarul cu pompa de căldură și EV-ul am detaliat în integrarea solar + pompă de căldură + EV. Vestea bună e că surplusul verii nu se pierde: compensarea cantitativă îl reportează peste lunile slabe — mecanismul e explicat în ce înseamnă prosumator.

5. „Randament": ce înseamnă de fapt — și ce cauți tu, probabil

„Calculul randamentului" e una dintre cele mai căutate expresii din domeniu, dar termenul acoperă trei lucruri diferite:

1. Randamentul panoului (eficiența de conversie) — 21-23% la panourile monocristaline actuale. Spune doar câtă suprafață ocupă un kWp (circa 4,5-5 m²). Un panou cu randament mai mare nu produce mai mulți kWh pe kWp — e doar mai mic la aceeași putere. Contează când acoperișul e strâmt, nu în factura de energie.
2. Raportul de performanță al sistemului — 80-86% la o instalație corectă: raportul dintre producția reală și cea teoretică, după pierderile din temperatură, cabluri, invertor și murdărie. PVGIS presupune implicit pierderi de sistem de 14%, deja incluse în tabelul din #2.
3. Producția specifică (kWh/kWp/an) — numărul din tabel. De regulă pe acesta îl caută lumea când întreabă de „randamentul panourilor": nu procente, ci kWh.

Bonus util: dacă ai deja sistem, împarte producția pe ultimele 12 luni din aplicația invertorului la kWp-ii instalați și compară cu coloana regiunii tale. Dacă ești sub 90% din valoarea din tabel, caută cauza — umbrire nouă, panouri murdare, un șir căzut.

6. Ce presupune tabelul — și ce îți scade cifrele

Tabelul din #2 e punctul de plecare realist, nu o garanție. Condițiile presupuse și corecțiile uzuale:

• Orientarea: referința e sudul. Sud-est sau sud-vest pierd 3-5%, un acoperiș est-vest pierde de regulă 10-15%, nordul 30-40%. Tabelele complete pe azimut sunt în orientarea și înclinația panourilor.
• Înclinația: oriunde între 20° și 45° costă doar câteva procente, deci montajul în planul acoperișului e aproape întotdeauna corect. Montajul vertical (fațadă, balustradă) pierde însă mult mai mult — cifre reale în randamentul panourilor de balcon pe 12 luni.
• Umbrirea: cel mai brutal factor. Un panou umbrit nu se pierde doar pe el — trage în jos tot șirul din care face parte. Un coș de fum prost plasat costă mai mult decât toată diferența dintre două regiuni.
• Temperatura: panourile pierd ~0,4% pe fiecare grad peste 25°C la nivelul celulei. De aceea o zi senină și răcoroasă de mai poate egala una caniculară de iulie.
• Praf și zăpadă: 3-5% în lunile fără ploaie; zăpada oprește producția complet câteva zile pe an la munte.

Cumulat, e normal ca două case din același sat să difere cu 10% între ele. Dacă vrei să verifici singur cifrele pentru adresa ta exactă, PVGIS e gratuit și durează cinci minute — pașii sunt descriși în articolul despre orientare.

7. Exemplul lucrat: 5 kWp la Brașov, lună de lună

Vrei să vezi regula aplicată pe un caz concret, cu bani și factură? Am publicat separat producția unui sistem de 5 kWp în Brașov: tabelul lunar complet al acelui sistem, scalarea la 3/7/10 kWp, comparația cu județele vecine și factorii care taie din producția teoretică.

Brașovul e un exemplu bun tocmai pentru că nu e reprezentativ pentru regiunea lui: microclimatul de munte, cu nebulozitate ridicată, îl duce la ~1.150 kWh/kWp/an — sub media coloanei „centru" și la limita de jos a țării. E demonstrația perfectă că tabelul pe regiuni îți dă ordinea de mărime, iar verificarea locală (PVGIS sau un instalator care măsoară la fața locului) îți dă cifra finală.

8. De la kWh la lei: calculatoarele și pagina județului tău

Producția devine interesantă abia înmulțită cu tariful tău și cu gradul de autoconsum. În ordinea corectă:

1. Calculatorul de capacitate — pornește de la consumul tău lunar și de la județ, nu de la o putere aleasă din burtă, și îți propune dimensiunea potrivită de sistem.
2. Calculatorul de amortizare — introduci tariful și autoconsumul estimat și afli în câți ani își scoate banii sistemul; teoria din spatele calculului e în amortizarea sistemelor fotovoltaice.

Pentru contextul local — firme active, prețuri orientative pe județ — există paginile dedicate în formatul /panouri-fotovoltaice-{județ}, de exemplu pagina județului Constanța pentru cea mai însorită regiune din tabel.

9. Ce înseamnă asta pentru sistemul tău

Cifrele de reținut:

• 1 kWp produce 1.150-1.400 kWh/an în România; regiunea contează, dar diferența maximă e de 20%.
• Producția sistemului = valoarea regiunii × numărul de kWp. Atât.
• Aproximativ 70% din producție vine în aprilie-septembrie; decembrie e de 4-5 ori sub iulie — planifică iarna, nu media.
• Randamentul panoului (21-23%) nu îți spune câți kWh primești — producția specifică (kWh/kWp/an) da.

Pașii practici: dimensionează pe consum cu calculatorul, verifică amortizarea la tariful tău, apoi cere oferte de la firme verificate și compară producția promisă în ofertă cu tabelul din #2. O ofertă care promite 1.500 kWh/kWp/an în centrul Transilvaniei nu e optimistă — e greșită, și e bine să afli asta înainte de avans, nu după primul an de facturi.